Kurier: „Ce-ar fi fost dacă?” / România are din nou nevoie de încredere în democrație

„Bună, Elena! Ce mai faci? – Bună ziua, domnule președinte Macron! – Mă bucur să te văd și să îți ofer sprijinul meu (…)“ Acest videoclip, în care liderul francez își exprimă public susținerea pentru candidata la președinție Elena Lasconi, a consternat electoratul român, fiind publicat în ziua în care votul pentru alegerile prezidențiale în diaspora deja începuse, înainte să fie brusc anulat. România părea să reacționeze astfel la un atac – o conspirație greu de definit și percepută ca pe o amenințare acută. Decizia Curții Constituționale a bulversat totul: alegerile au fost anulate. Motivul invocat: suspiciuni de ingerință străină – bazate însă pe informații ale serviciilor secrete, greu de înțeles de opinia publică.

Costurile estimate ale anulării alegerilor, potrivit presei: aproximativ 270 de milioane de euro

Contextul acestei evoluții dramatice este ascensiunea candidatului independent Călin Georgescu, un naționalist radical, cunoscut pentru simpatia sa față de personalități fasciste din perioada interbelică. Popularitatea sa ca apostol ortodox al păcii, mai ales în rândul tinerilor, a reprezentat evident o amenințare serioasă pentru linia pro-UE a țării. Media a încercat cu disperare să îl prezinte pe suveranist ca pe un pericol distopic. Două săptămâni la rând, s-a desfășurat o campanie mediatică fără precedent împotriva sa. Cu toate acestea, candidata din partea grupului Renew Europe, afiliat lui Macron, părea incapabilă să câștige.

Astfel, cei nouă judecători constituționali au intervenit fără milă, deși primul tur al alegerilor din 24 noiembrie fusese deja validat de aceiași judecători, după o renumărare ordonată a voturilor. Reacțiile din partea UE, chiar și din Paris, au fost remarcabil de tăcute. Dezamăgirea și furia provocate de anularea voinței electoratului printr-o decizie definitivă a Curții Constituționale au aruncat societatea românească într-o criză de epuizare emoțională. Aceeași societate este acum chemată să participe cândva din nou la vot.

Un președinte trist, lipsit de popularitate

Voci care au catalogat situația drept o lovitură de stat s-au făcut auzite. Pragmaticii au înțeles însă imediat că deciziile Curții Constituționale trebuie, de principiu, respectate și că astfel nu prea are sens să se frământe, precum într-un „ce-ar fi fost dacă,“ pe tema unor circumstanțe juridice nefericite.

Klaus Iohannis, un președinte trist, lipsit de popularitate, a anunțat că va rămâne în funcție până la învestirea unui succesor (mijlocul anului 2025?). Georgescu, un admirator declarat al lui Putin și Trump, va continua să trăiască la turație maximă.

Ceea ce are nevoie România acum este o busolă clară a unității, care să refacă încrederea în democrație, să vindece rănile diviziunii și să mențină echilibrul dintre mândria suverană și apartenența la UE.

Comentariul a apărut în ziarul conservator din Austria Kurier.

Interviu Sky News: Călin Georgescu a fost la un pas să ajungă președintele României