NZZ Internațional: „Cer respect pentru România”

Ultranaționalistul George Simion este încrezător că va câștiga alegerile prezidențiale de duminică, notează jurnalistul elvețian, prezent la București pentru a face un interviu cu George Simion, pentru ziarul “Neue Zürcher Zeitung”.

„Susțin o linie dură, de dreapta, conservatoare, naționalistă, dacă vreți chiar populistă. Dar nu sunt un extremist.”

Președintele partidului ultranaționalist AUR, George Simion, a câștigat clar primul tur al alegerilor prezidențiale din România. El a profitat de controversa privind anularea alegerilor din noiembrie, când Călin Georgescu, un alt candidat din partea dreptei, obținuse în mod surprinzător cele mai multe voturi.

În turul al doilea, care va avea loc duminică, Simion intră ca favorit împotriva primarului liberal al Bucureștiului, Nicușor Dan. Politicianul în ascensiune primește invitați pentru discuții într-un restaurant libanez din București. Simion afirmă că își iubește țara natală. Însă, adaugă el, cea mai bună mâncare vine din Liban.

Domnule Simion, în fond ar trebui să fiți mulțumit că alegerile au fost anulate și Călin Georgescu a fost descalificat. Acum, dumneavoastră sunteți favoritul pentru funcția de președinte.

Da, eu sunt acum în locul lui Georgescu. Dar este o rușine ceea ce s-a întâmplat. Nu suntem în Iran, unde ayatollahii decid cine are voie să participe la alegeri și cine nu.

Ce relație aveți cu domnul Georgescu?

Reprezentăm aceeași orientare politică. Suveranitatea patriei noastre este pe primul loc. Mă simt onorat că pot prelua locul lui Georgescu. Dar am un mandat limitat. După lovitura de stat din noiembrie – așa numesc eu anularea alegerilor – doresc să restabilesc democrația.

După aceea, poporul trebuie să decidă cum va continua drumul.

Cum intenționați să faceți asta?

Mai întâi vom publica toate documentele legate de anularea alegerilor, pentru ca toți cetățenii să-și poată forma propria opinie. Și dumneavoastră ar trebui să le analizați.

Îl veți numi pe domnul Georgescu șef al guvernului? Sau îi veți preda funcția de președinte, așa cum ați sugerat?

Totul depinde de voința poporului. Îmi pot imagina și o revenire la monarhie, dacă există o majoritate în favoarea acestei idei. Până la urmă, ultimii noștri președinți au fost un dezastru.

Ceea ce contează este ceea ce dorește majoritatea. Așa cum este la dvs, în Elveția.

Membrii cabinetului israelian: Nicușor Dan și-a pierdut busola

Are majoritatea întotdeauna dreptate, chiar și dacă, să zicem, dorește introducerea pedepsei cu moartea?

Există anumite limite. Dar pedeapsa cu moartea pentru pedofili mi se pare cu totul de luat în considerare.

Asta nu ar fi bine văzut în Europa. Considerați că România face parte din Occident?

Domnul Georgescu și-a exprimat o mare admirație pentru Vladimir Putin.

Pentru mine lucrurile sunt clare. Statele Unite ale Americii, sub conducerea lui Donald Trump, liderul lumii libere, sunt principalul nostru partener strategic. Suntem în cea mai mare siguranță atunci când ne aliniem cu Washingtonul. În cadrul NATO, vrem să fim un sprijin de încredere în est, la fel ca Polonia.

Ce înseamnă asta pentru războiul din Ucraina?

Nu putem accepta schimbarea granițelor prin violență. Atacul Rusiei asupra Ucrainei și ocuparea teritoriului sunt ilegale. Condamnăm acest lucru. Până acum ne-am implicat puternic de partea Kievului – cu arme, cu primirea refugiaților, ca rută alternativă pentru transportul cerealelor ucrainene. Dar am o problemă cu ucrainenii.

În ce fel?

Ei nu respectă România și nici minoritatea românească din țara lor. Patriarhatului nostru nu I se permite să construiască biserici în Ucraina, există probleme cu școlile în limba română.

Kievul a modificat de mult legea privind minoritățile.

Da, dar aplicarea lasă de dorit. Dacă voi deveni președinte, voi cere progrese clare.

Veți cere compensații pentru sprijinul acordat până acum, așa cum face președintele Trump?

Nu avem aceleași posibilități ca SUA. Dar vom impune taxe vamale pe mărfurile ucrainene și astfel vom genera venituri.

Nu este oare în interesul fundamental al țării dumneavoastră să întăriți Ucraina, astfel încât să țină Rusia departe de granița românească?

Rusia nu dorește să cucerească alte state, ci să provoace o instabilitate latentă. Nu avem nevoie de conflicte înghețate, ci de o soluție.

Ăsta e doar un vis frumos.

Acest război este într-un impas. Sunt categoric împotriva continuării livrărilor de arme de către România. Asta nu ajută cu nimic și doar ne slăbește. Ne rugăm ca Donald Trump să poată intermedia o pace. Poate că pacea nu va fi dreaptă. Dar sper că va aduce liniște pentru următoarele decenii, până când vor fi posibile schimbări reale.

Și dacă nu?

Atunci trebuie să fim în stare să ne apărăm.

Partidul dumneavoastră a contestat o lege care permite doborârea dronelor rusești în spațiul aerian românesc. Asta pare mai degrabă o încercare de conciliere decât un semnal de forță.

Există o clauză care permitea și comandanților străini să dea ordinul de tragere. Pentru noi, asta este inacceptabil.

Numiți SUA drept principalul dumneavoastră partener. Dar România se află în Europa.

Cu cine colaborați în cadrul UE?

Partidul meu face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor. Acolo se află și Fratelli d’Italia, partidul condus de Giorgia Meloni, precum și partidul polonez PiS. Avem însă prieteni și în alte grupuri parlamentare.

La prima noastră discuție, acum patru ani, ați spus că AfD nu este un partener potrivit, din cauza poziției sale față de Rusia. Mai este valabil acest lucru?

Când vine vorba de Rusia, da. Nu sunt de acord cu ceea ce spune președintele Tino Chrupalla în acest sens. Dar în privința migrației sau a opoziției față de Green Deal, avem multe puncte comune.

Ați întrerupt recent un interviu, pentru că jurnalista v-a numit de extremă dreapta.

Nu accept să mi se lipească o etichetă care sugerează ilegalitate. Susțin o linie dură de dreapta, conservatoare, naționalistă, dacă vreți chiar populistă. Dar nu sunt un extremist.

Cum vă raportați la trecutul țării dumneavoastră? România a avut un guvern fascist, a fost aliată cu Germania nazistă și a participat activ la Holocaust.

Nu am nicio intenție să rescriu istoria. Am avut câțiva membri în partidul nostru care au făcut declarații antisemite. Condamn acest lucru. Am relații bune cu Likud din Israel. Dar, vedeți dumneavoastră, trecutul este treaba istoricilor. Eu am 38 de ani, privesc spre viitor.

Domnul Georgescu și partidul dumneavoastră folosesc în mod deschis simboluri ale Mișcării legionare fasciste din perioada interbelică.

Nu am nicio simpatie pentru așa ceva. Ce a spus Georgescu trebuie să explice el însuși. Simplificați lucrurile.

Nunta dumneavoastră a avut paralele evidente cu cea a lui Corneliu Codreanu, fondatorul Mișcării legionare: o mare sărbătoare populară la țară, cu invitați în costume tradiționale. În România, toată lumea a înțeles aluzia.

Aceasta este o acuzație nefondată. Așa se sărbătorește la noi în România.

Cu mii de invitați în costume populare tradiționale?

Nu-mi plac petrecerile rigide, unde toată lumea poartă costume. Da, a fost un gest politic. Soția mea și cu mine am vrut să facem ceva autentic. Dar, repet, pentru mine există lucruri mai urgente decât istoria — de exemplu, starea economiei noastre.

Ce intenționați să faceți în această privință?

Reducerea birocrației este esențială. Trebuie să ne putem valorifica propriul potențial. Asta înseamnă și să recâștigăm controlul în domenii strategice. Vreau ca OMV Petrom să fie sub control românesc. [Cea mai mare companie energetică a țării se află în mâini austriece, nota redacției.] Dar acest lucru trebuie să se facă pe cale legală. Nu vom expropria pe nimeni.

Moneda națională, leul, s-a depreciat după victoria dumneavoastră în primul tur al alegerilor prezidențiale. Nu vi se acordă, aparent, prea multă încredere.

Și înainte de alegerea Giorgiei Meloni a fost multă agitație. Și priviți acum cum se vorbește despre ea. Suntem oameni raționali.

După anularea alegerilor, ați spus că cei responsabili ar trebui jupuiți public. Vi se pare rezonabil?

Este o expresie. În plus, în politica românească se folosesc uneori cuvinte dure. Ar trebui să auziți cum se vorbește despre mine.

În cazul dumneavoastră, există o lungă serie de acțiuni provocatoare, adesea însoțite de confruntări fizice, cum ar fi bătaia din cimitirul militar maghiar din Transilvania.

Criticii vă consideră agresiv.

Când construiești un partid de la zero, trebuie mai întâi să atragi atenția. Ca președinte, voi avea un alt rol.

Sunteți foarte încrezător că veți câștiga. Mergeți, chiar înainte de alegeri, în Polonia, pentru a-l susține pe Karol Nawrocki, candidatul la președinție din partea PiS.

Situația din Polonia este mult mai strânsă decât aici. Eu am un avans confortabil. Voi câștiga.

Veți accepta rezultatul dacă, totuși, va fi altfel?

Dacă nu va exista fraudă, da.

Interviu: Volker Pabst, București

„Neue Zürcher Zeitung” (NZZ) este unul dintre cele mai vechi și respectate cotidiene din Europa, apărând neîntrerupt din anul 1821, deși a fost fondat încă din 1780, sub denumirea „Zürcher Zeitung”. Publicat în limba germană și având sediul central la Zürich, ziarul s-a impus de-a lungul timpului printr-un stil sobru, analitic și lipsit de senzaționalism, fiind considerat o sursă de referință pentru publicul educat și influent. Cu o orientare politică conservatoare și liberal-clasică, NZZ promovează valori precum statul minimal, responsabilitatea individuală și economia de piață liberă. Cotidianul are un tiraj zilnic de aproximativ 95.000 de exemplare tipărite, la care se adaugă o prezență digitală solidă.

Printre colaboratorii săi de marcă se numără Volker Pabst, jurnalist german cu experiență în corespondență internațională. Stabilit la Istanbul, el este corespondentul NZZ pentru Turcia și sud-estul Europei. Pabst este cunoscut pentru reportajele sale echilibrate și bine documentate, abordând teme sensibile precum politica regională, migrația, drepturile omului și democrația în statele învecinate. A realizat de-a lungul timpului interviuri importante și analize cu influență în presa de limbă germană. Primul său interviu cu George Simion a apărut în „Neue Zürcher Zeitung” în urmă cu cinci ani.

George Simion la Bruxelles: Discuții cu lideri europeni și cu românii stabiliți în Belgia