O zi de alegeri cum nu a mai fost

După alegerile prezidențiale de ieri, George Simion se află clar în frunte, cu 40,96 % – un triumf al tribunului popular, cu tricolorul său (albastru – galben – roșu, dispus vertical) într-o mână și o indignare bine articulată în cealaltă. „Respect” este sloganul său electoral.

Prezența la vot a fost de 53,21 %. Actualul politician, în vârstă de 38 de ani, este abia al doilea care reușește să depășească pragul magic de 40% la un scrutin, din 1989 încoace – un rezultat care trezește amintiri despre Ion Iliescu, fostul președinte al anilor ’90, pe care Simion l-a criticat constant din punct de vedere politic. Acum, l-a ajuns din urmă – și chiar l-a depășit.

În numeroasa diasporă românească, Simion este numit „haiducul poporului”. Ascensiunea sa se datorează, în cele din urmă, conaționalilor săi din afara țării.

Cu aproape un milion de voturi exprimate, a obținut astfel un rezultat record de 60,8 %. În Austria, a obținut chiar 68,76 % din cele 30.390 de voturi – un rezultat care, de unul singur, ar fi fost suficient pentru a face inutil turul doi de scrutin la București.

Aceasta va avea totuși loc, pe 18 mai 2025. Adversarul său, Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, în vârstă de 55 de ani, un pasionat admirator al limbii și obiceiurilor franceze. El a obținut 20,99 % din voturi. În diaspora a primit 247.082 de voturi, iar în Austria – totuși – 21,66 %.

Se anunță un duel politic între un patos suveran și un progresism care încă se ascunde în spatele atitudinii rezervate a candidatului independent Dan. Democrația românească a demonstrat astfel, ca la nici un alt scrutin, că are substanță, însă este din ce în ce mai mult umbrită de tendința de autoînscenare a principalilor săi protagoniști.

Marșul liberalelor de la Căpâlna. Babele se piaptănă în tulnicul nicușorist. Ilie va țipa: „închideți cercul!”

Este profundă democrația? Milioane de decedați din România par să își păstreze în continuare dreptul bine-meritat de vot. O situație care, în funcție de perspectivă, poate fi interpretată, fie ca o profunzime spirituală a dreptului electoral românesc, fie ca o invitație la contestarea alegerilor. Iar la astfel de subtilități, românii nu mai fac de mult haz – cel târziu de la anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Cu doar două zile înainte de alegeri, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a anunțat că România va fi exclusă din programul Visa Waiver – oficial, pentru a „garanta securitatea frontierelor și a migrației”. Un semnal clar, transmis exact la momentul votului: Statele Unite par că trebuie, iată, să se protejeze acum de ultimii pensionari legați de glie din Pârscov – o comună minusculă și amenințător de liniștită din județul Buzău, situată adânc în zona rurală românească, în sud-estul arcului carpatic. Cine știe: poate că, în curând, cineva se va apropia de integritatea națională de pe malul Potomacului cu o valiză de pâine neagră, o sticlă de țuică (rachiu de prune supus taxelor vamale) și o porție zdravănă de dor de ducă.

Partidul AUR, condus de George Simion, a trimis două până la trei milioane de scrisori electorale către pensionarii români. Mulți dintre destinatari erau decedați de mult – unii chiar de zeci de ani. Totuși, ca o mică consolare: serviciul poștal românesc pare să funcționeze în mod fiabil până și dincolo de această lume. Adresele proveneau din baza de date oficială a alegătorilor – un mic miracol al digitalizării. Simion a explicat astfel: „avem acces la toate datele cetățenilor peste 18 ani și am trimis scrisori tuturor celor peste 65”. Reacțiile nu au întârziat: familiile au raportat returnări de scrisori pentru rude care nu mai sunt printre cei vii de ani buni. Simion a spus lucrurilor pe nume: „foarte mulți morți în registrul electoral”. Ministerul de Interne de la București a răspuns, conform obligației de serviciu, respingând aceste acuzații drept „false”, însă îndoiala persistă.

Noua politică externă americană se bazează pe afecțiune condiționată. Libertatea de călătorie fără viză este acordată doar în condițiile unor alegeri politice desfășurate ireproșabil. Principiul Schengen e de domeniul trecutului, iar Washingtonul transmite clar: „(alegerile să fie) cu adevărat democratice”, altfel nu primiți acces.

Și acum? Guvernul format din cele trei partide, sprijinit de aproape 60 % din Parlament, pare din ce în ce mai lipsit de direcție. Candidatul lor, Crin Antonescu, nici măcar nu a reușit să intre în turul doi – o corecție tăcută, dar clară, venită din partea alegătorilor. E sărbătoare pe străzi, încrederea în establishmentul bucureștean se prăbușește, iar busola politică se învârte în gol.

Quo vadis, România?

Comentariu apărut în Exxpress.at