Demistificarea socialismului american

În alte vremuri și cu alte determinări sociale, cartea Simonei Vrăbiescu – Kleckner “Stânga americană, Trump, Biden și Orientul Mijlociu” ar fi fost un bestseller. Societatea românească nu mai e cuprinsă de febra anticomunismului. Cititorii de azi nu înțeleg paradigma fricii de stafiile bolșevismului, ei fiind pradă ușoară narativelor oficiale. Termeni ca “Noua Ordine Mondială,” “Green New Deal,” ‘’comunismul american” sunt considerați emisii toxice ale conspirațiilor, nu etichetele puturoase ale postadevărului. SMK explică pe rând cu meticulozitate travestiul modern american, am scris în prefața cărții.

Este meritul autoarei de a găsi o punte între lumea conservatoare cu memorie și problema israeliană, mereu actuală. Cât despre legăturile democraților cu organizațiile propalestiniene, lucrurile sunt cunoscute.

Dacă în SUA nu s-au dat lovituri de stat comuniste, asta nu înseamnă că celulele marxiste n-au existat. Trebuie reamintit că înainte ca Henry Ford să se lămurească pe sine și pe ceilalți că sărăcia nu-i o boală, ci o formă de manipulare a celor mulți din rațiuni ideologice, liberalul Gheorghe Mârzescu, tot jurist la bază, promova în guvernul român prima lege din lume de interzicere a celulelor bolșevice. De abia după un deceniu, Henry Ford a făcut lobby pe lângă administrația Roosevelt pentru o lege similară.

Publicistul de origine română, ajuns în cele mai înalte sfere ale politicii americane, a identificat trei forme de manifestare ale curentului stângist: justiție socială dependentă de grupuri sau de sub-culturi, în contradicție totală cu justiția egalitaristă a părinților fondatori ai Americii; redistribuirea averilor ( nu veți avea nimic și veți fi fericiți); imigrarea masivă, folosită ca aspersoare de voturi pentru Partidul Democrat, responsabil cu noua ideologie de prostit lumea.

Cartea poate fi achiziționată de AICI!

Simona Vrăbiescu – Kleckner este fericitul câștigător al unei călătorii de viață prin trei regimului: capitalist, comunist și progresist. Poate înțelege, mai bine ca oricare analist de duzină, unde se asund viespile totalitare și cine atacă stupul democratic.

Autoarea se apropie de borna 100. În tinerețe, o bătrână mi-a recomandat să nu mă tem de bătrânețe, ci de irelevanța gândirii tale, într-o lume obsedată de naturelul simțitor ale vieții fără de moarte. La 97 de ani, SVK vede în clar ce alții percep ca fiind ceață.

Deși nicio administrație nu a recunoscut existența partidului comunist american, Simona Vrăbiescu Klekner prezintă falanga cominternistă a lui Saul Alinski din SUA, în toată splendoarea sa birocratică, având Comitet Central și Birou Politic – congruentă cu întreaga mișcare mondială – coordonată de la Kremlin.

Deși absolventă de “drept” a Universității București, fiica celebrului profesor Vrăbiescu a trăit hazardul unei pregătiri mai “înalte” la Columbia University, loc al emancipării stângii radicale, cu pumnul ridicat în sus, în semn de “vă învățăm minte.”

Având stimulii latenți ai supraviețuirii în spirit și în gena trupească, Simona Vrăbiescu Kleckner distinge, încă din primii ani ai naturalizării sale americane, germenii toxici ai ideologiei marxiste, în mersul cadențat al capitalismului spre infern.

Pe întinsul unei lucrări ce poate fi lecturată într-o zi de liniște, autoarea dezvăluie agenții celei mai criminale ideologii ascunși prin administrațiile succesive americane, chiar și în cele conduse de republicani. Are și argumente când spune că Bush jr. a fost un dezastru pentru lupta împotriva expansiunii stângii revanșarde.

Simona Vrăbiescu Kleckner n-a ascuns niciodată că a fost membră a Partidului Republican din SUA. Ea are încredere în patriotismul lui Donald Trump și-n capacitatea acestuia de-a reîmbelușuga America. “Patriotismul este incompatibil cu filosofia elitelor liberale sau globaliste,” conchide autoarea.

SRS: Să învățăm America, împreună cu Simona M. Vrăbiescu Kleckner!

Prin the Green New Deal, atât de agresiv promovat de administrațiile democrate din ultima vreme, autoarea vede limpede socializarea sistemului american, precum și obținerea controlului asupra guvernului.

Dacă interpretările sale despre insurecția socialistă sub flamuri bastarde – BLM, Antifa, Cancel Culture – sunt bazate pe lecturi solide, drepturile triburilor lui Avram de a stăpâni o parte din ținuturile palestiniene, pe voia lui Dumnezeu.

“După exodul din Egipt, în 1235 Î.H., evreii s-au luptat pentru Palestina, „tărâmul făgăduinței”, și au reușit să întemeieze un regat, avându-l pe primul lor Rege Saul, cu capitala la Ierusalim,” a scris Simona Vrăbiescu – Kleckner.

Cât despre comunismul american, nu există o predestinare, asta am înțeles din lucrarea de față, ci doar o malefică reinterpretare de sensuri de către o elită liberală, cu scopul de a zăpăci și a conduce lumea, în interesul propriei elite financiare.

Fascismul a fost distrus cu ajutorul Americii, dar de ce America n-a fost interesată să distrugă comunismul? – întrebare care se ține pe picioare, mai dihai ca declarația Balfour de recunoaștere a geografiei politice israeliene, după primul război mondial. Întrebarea e cui folosește comunismul?