Patriarhul Ierusalimului a adus la București moaștele unui sfânt român - Newstandard

Patriarhul Ierusalimului a adus la București moaștele unui sfânt român

Valentin Borcea Principal SOCIAL
Transmite:

Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului a ajuns la București ca să oficieze pe 30 noiembrie, împreună cu Patriarhul Daniel, Sfânta Liturghie de Hramul secundar al Catedralei Naţionale, dedicat Sfântului Apostol Andrei.

Patriarhul Ierusalimului a elogiat atât România, cât și Catedrala Mântuirii Neamului: “cu bucurie multă am venit astăzi din Sfânta Cetate a Ierusalimului, Cetatea Marelui Împărat, în marea, străvechea și binecuvântata țară a României, ca să luăm parte la Sărbătoarea Patriarhiei Române prilejuită de pomenirea Sfântului Slăvitului Apostol Andrei, cel întâi chemat, întemeietorul Bisericii României, în măreața și preafrumoasa sa Biserică cea tocmai sfințită, podoabă arhitecturală a oraşlui Bucureşti şi a întregii Românii şi rod al evlaviei poporului român, precum și la sărbătorirea națională a României.”

Moaștele Sfântul Cuvios Ioan de la Neamț – Hozevitul

Înaltul prelat a venit și un dar unic pentru România. A adus din Țara Sfântă moaștele Sfântul Cuvios Ioan de la Neamț – Hozevitul, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992. “Aducem, de asemenea, Epitrahilul Sfântului Ioan cel Nou Hozevitul, cel din România, și fire din părul său, ca mărturie credincioasă a sfințeniei sale, spre sfințirea credincioșilor închinători de aici, precum şi Moaşte ale Cuvioşilor Părinţi Hozeviţi.”

Patriarhul Daniel a spus că ulterior, cele două relicve ale „românului sfânt din Țara Sfântă” vor fi așezate într-unul din paraclisele aflate la subsolul Catedralei Naționale care va fi închinat Sf. Ioan Iacob, a transmis Basilica.ro

Darul Patriahului Teofil are o importanță deosebită în Anul Centenarului deoarece viața Sfântului Ioan Iacob a fost profund marcată de acel eveniment. El s-a născut la 23 iulie 1913 într-un sat din județul Botoșani, pe malul Prutului. A fost singurul copil al părinților săi. Mama sa avea să moară la șase luni după nașterea sa iar tatăl său a fost răpus de inamici pe front, în toamna anului 1916. Până la 10 ani, Ioan Iacob a fost crescut de bunica sa, Maria, iar când  a murit aceasta, în 1923, a trecut în grija unui unchi. Studiile le va face la Hotin și Cernăuți, în Bucovina proaspăt unită cu România.

În obştea viitorului Patriarh Nicodim

În anul 1933, a intrat în obştea Mănăstirii Neamț, condusă atunci de viitorul Patriarh al României, Nicodim Munteanu, unde peste trei ani s-a călugărit cu numele de Ioan.

A plecat în Ţara Sfântă unde a trăit mai întâi ca pustnic, iar după doi ani a intrat în Mănăstirea Sfântul Sava. În anul 1947 a fost hirotonit preot şi instalat ca egumen al Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe Valea Iordanului, unde a rămas până în anul 1952.

La 47 de ani a plecat la Domnul. Trupul său a fost găsit după 20 de ani înmiresmat

Ultimii opt ani din viață i-a petrecut într-o peșteră greu accesibilă, numită Sfânta Ana, din apropierea Mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul. Aici a murit la 5 august 1960, la vârsta de 47 de ani. La 20 de ani de la trecerea sa la cele vesnice, i-a fost deschis mormântul unde i s-a găsit trupul plin de mireasmă.

Transmite:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Germania vrea ca Franța să renunțe la locul său în Consiliul de Securitate al ONU, în semn de solidaritate europeană
Ministrul german de Finanțe, Olaf Scholz, membru al SPD, a sugerat că mandatul permanent al ...