Două amendamente au fost depuse la Legea Offshore, fără a apărea pe pagina Senatului, de către senatorul ALDE Marian Gheorghe, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale, prin care se acceptă dorinţa petroliştilor de a deduce cele aproximativ 2 miliarde de euro, investiţie în explorare şi menţinerea aceluluiaşi nivel de taxare pe perioada desfăşurării exploatării resurselor de gaze din Marea Neagră.

Se pare că petroliştii au acceptat taxarea progresivă, în funcţie de debitul de exploatare zilnică a resurselor naturale, care variază de la 30%, la 75%, în funcţie de volum.

Marea Neagră, plină de gaz, aşteaptă să fie exploatată

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit rezerve de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, care are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În cazul adoptării Legii Ofshore, primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor.

Miting de susţinere a Legii Offshore

Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas. Dar specialiştii susţin că mai există şi alte perimetre.

Conform Legii Offshore, întoarsă la Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, statul român ar beneficia din taxe şi din redevenţe, conform calculelor lui Deloitte, aproximativ 25 de miliarde de euro, într-o perioadă de exploatare de aproape 40 de ani.