Moscova și Constantinopol se ceartă pe ortodocșii din Ucraina - Newstandard

Moscova și Constantinopol se ceartă pe ortodocșii din Ucraina

Valentin Borcea ACTUALITATE Principal
Transmite:

Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, cea mai importantă dintre cele 14 biserici ortodoxe autocefale, a fost amenințată cu ruperea tuturor legăturilor de către Patriarhia Rusiei, în cazul în care va recunoaște independența Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Mitropolitul Ilarion, șeful departamentului de relații Externe al Bisericii Moscovei, a spus că un asemenea gest din partea Patriarhului Ecumenic ar fi “o ingerință cinică și sfidătoare în afacerile unei biserici ortodoxe locale, care ar crea nu numai o situație fără ieșire, ci și ar amenința întreaga ortodoxie cu o schismă”, a scris Europa Liberă.

Aceste declarații agresive au venit la doar o zi după ce Patriahul Bartolomeu a anunțat că va trimite în Ucraina doi episcopi în cadrul pregătirilor pentru acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Peste două treimi dintre ucraineni se declară creștin-ortodocși. Dintre aceștia, aproape jumătate aparțin de Patriarhia Kievului, instituție nerecunoscută oficial până acum de lumea ortodoxă. Nici 13% nu țin biserica ucraineană subordonată Moscovei.

Ideea separării canonice între Kiev și Moscova a luat amploare din cauza anexării Crimeei și războiului din estul Ucrainei, unde separatiștii pro-ruși sunt în conflict deschis cu guvernul ucrainean pe mai bine de patru ani. Parlamentul Ucrainei a cerut în aprilie anul acesta Patriarhiei Ecumenice să recunoască autocefalia Patriarhiei Kievului, care se consideră succesoarea Mitropoliei Kievului și întregii Rusii, care a funcționat între 988 și 1686 sub jurisdicția Constantinopolelui.

Printre trimiterea celor doi episcopi, Patriarhul Bartolomeu a anunțat practic că a luat decizia recunoașterii Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, independente de Moscova. Experții consideră că această mișcare reprezintă o lovitură puternică data autorității spirituale a Rusiei în lumea ortodoxă.

Biserica Ortodoxă Rusă este, în prezent, cea mai puternică și cu cel mai mare număr de credincioși. Dar liderul său, Patriarhul Kiril, este unul dintre cei mai importanți și apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. Președintele rus a jucat adesea cartea ortodoxiei ca să-și păstreze influența în fostul spațiu sovietic și să-și promoveze obiectivele geopolitice. Într-un fel, este o întoarcere la epoca țaristă, când Biserica și Statul se confundau. Ucraina este locul nașterii creștinismului rusesc.

Cneazul Vladimir, liderul Rusiei Kievene la sfârșit de secol X, s-a botezat ortodox în apele Mării Negre, la Herson, în Crimeea, înainte să se însoare cu o prințesă bizantină. Întors la Kiev, a organizat un botez în masă pe malurile Nistrului, care a rămas în istorie drept creștinarea rușilor.

Un conflict religios este și în Republica Moldova, între București și Moscova. În 1992 a fost reactivată Mitropolia Basarabiei, succesoarea spirituală, canonică și istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcționat până în 1944. Biserica Ortodoxă Română a spus atunci că nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chişinău, şi a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuţi și că nu a acceptat şi nu poate accepta niciodată consecinţele nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov”.

Guvernul Republicii Moldova a refuzat să recunoască Mitropolia Basarabiei. Timp de 10 ani Mitropolia Basarabiei şi-a desfăşurat activitatea în condiţii de persecuţie metodică şi sistematică din partea autorităţilor guvernamentale.

La 17 noiembrie 1993, prin Hotărârea nr. 719, Guvernul Republicii Moldova a recunoscut existenţa doar a Mitropoliei Moldovei, declarată „parte inseparabilă a trupului bisericesc rus”.

Mitropolia Basarabiei va cere recunoaşterea sa şi în 1995, 1996, 1997, dar în zadar. Preoţii ei sunt bătuţi, călcaţi în picioare, ameninţaţi cu arma, alungaţi din biserici. Mitropolia însăşi este acuzată că: activează ilegal, face prozelitism, propagă ideile Bisericii Ortodoxe Române, este o “agentură străină”, unealtă a României, care subminează autoritatea Statului şi stabilitatea Republicii Moldova, declanşând războiul din Transnistria etc.

Refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei şi persecuţiile suferite de clerul şi credincioşii ei au dus la procese în Moldova şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Până la urmă, în 2002, Chișinăul este constrâns să recunoască biserica românească, după ce a pierdut definitiv procesul la CEDO. Totuși nu s-a rezolvat nici până în ziua de astăzi problema bunurilor și proprietăților confiscate de sovietici, multe fiind acum la Mitropolia Chișinăului, aflată în subordinea Moscovei.

 

 

 

 

Transmite:

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Ecologiști care blocau un șantier din Franța, dispersați cu forța de scutieri
200 de protestatari ecologiști, care blocau șantierul de construcție al unei șosele din vestul Franței, ...