Premierul polonez: „fiecare stat din UE are dreptul să-și adapteze sistemul judiciar la propriile tradiții”

Valentin Borcea ANALIZE Principal

Reforma justiției poloneze – între competență națională și obligații europene

Polonia este prima țară din Uniunea Europeană pentru care s-a activat Articolul 7 din Tratatul UE, menit să sancționeze statele-membre pentru încălcări grave ale valorilor fundamentale ale blocului comunitar. În cazul polonez, valoarea de bază despre care oficialii europeni spun că este încălcată „domnia legii, prin schimbările făcute la legile justiției. Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat public săptămâna trecută, că fiecare stat din Uniunea Europeană are dreptul să-și adapteze sistemul judiciar la propriile tradiții. Mesajul șefului guvernului de la Varșovia nu a fost neapărat pentru compatrioți, ci pentru oficialii de la Bruxelles.  Dar cum s-a ajuns aici?

Numiri în ultima clipă, făcute de vechiul partid de guvernământ

În iunie 2015, Parlamentul polonez, dominat de partidul liberal PO (Platforma civică), a adoptat o nouă lege pentru Curtea Constituțională. Aceasta a fost ratificată de președintele Bronislaw Komorowski, care era în ultima lună de mandat. El pierduse deja alegerile prezidențiale din mai în fața lui Andrzej Duda, candidatul partidului conservator de opoziție și marele dușman al PO, PiS (Lege și Justiție).

În baza noii legi, majoritatea parlamentară, chiar în ultima ședință a legislativului, a ales cinci judecători noi ai Curții Constituționale. Dar mandatele a doi dintre magistrații, care urmau să fie înlocuiți, expirau după alegerea unui nou Parlament. Sondajele de opinie arătau că PO va pierde majoritatea.

Alegerile parlamentare din octombrie 2015 au fost câștigate de partidul naționalist și conservator PiS, Lege și Justiție, care a reușit să obțină majoritate absolută în Parlamentul de la Varșovia. A fost pentru prima oară de la revenirea Poloniei la democrație în 1991 când o formațiune a obținut asta.

În decembrie, noul legislativ, cu majoritate PiS, a adoptat un amendament la legea Curții Constituționale, prin care a putut să invalideze cei cinci judecători aleși de vechea putere și să selecteze alții noi. Judecătorii aleși de noua putere au depus jurământul în fața președintelui Andrzej Duda, dar șeful Curții Constituționale a spus că numirile sunt ilegale și a refuzat să-i lase să participe la lucrări. PiS a adus un nou amendament care i-ar fi permis să demită șeful CC, dar CC a respins legea ca fiind neconstituțională. Apoi președintele a ratificat un document prin care șeful CC este forțat să recunoască mandatele judecătorilor aleși de PiS.

Tot în decembrie, Curtea Constituțională a recunoscut că această criză a fost începută de PO, deoarece amendamentele prin care a putut să înlocuiască doi judecători înainte de termen au fost declarate neconstituționale.

În paralel cu aceste contre între puteri, în Polonia aveau loc proteste la care participau sute de mii de oameni. Demonstranții acuzau PiS că vrea să distrugă independența sistemului judiciar, statul de drept și să-și subordoneze întreaga țară. Liderul din umbră al PiS, fostul premier Jaroslaw Kaczynski, era comparat cu un dictator, el fiind fratele geamăn al președintelui Lech Kaczynski, care a murit în accidentul aviatic de la Smolensk. Este cunoscut pentru pozițiile dure împotriva Uniunii Europene încă din perioada când conducea executivul.

Uniunea Europeană intervine în criza poloneză

La 13 ianuarie 2016, Uniunea Europeană a deschis o anchetă în cazul respectării statului de drept în Polonia. Era o primă etapă – din trei – a unei proceduri de salvgardare care viza împiedicarea oricăror amenințări sistematice la adresa statului de drept într-un stat membru al Uniunii, un mecanism european creat în 2014, dar la care nu s-a recurs niciodată.

Activarea acestei proceduri a venit după ce în decembrie, Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a trimis Poloniei o scrisoare prin care le spune clar liderilor politici că libertatea presei şi pluralismul de opinii sunt esenţiale pentru funcţionarea unei societăţi democratice.

Răspunsul a venit pe 3 ianuarie de la ministrul de Externe, Witold Waszczykowski, care a spus că PiS vrea doar să vindece țara după 25 de ani de îndoctrinare de stângă. „Ca și cum lumea trebuia automat să meargă într-o singură direcție, potrivit unui model marxist – un nou melanj de culturi și de rase, o lume de bicicliști și vegetarieni, care nu mizează decât pe energiile regenerabile și combate orice formă de religie. Vrem să spunem Crăciun fericit! zilele acestea, și nu Vacanță plăcută! Toate acestea nu au nimic de-a face cu rădăcinile tradiționale poloneze. Este un șoc pentru oponenții noștri, cei care cred în evoluție, că cei 25 de ani de îndoctrinare de stânga și liberală nu au putut face să dispară aceste valori tradiționale”, a scris șeful diplomației poloneze, ca răspuns la scrisoarea lui Timmermans.

Comisia de la Veneția, chemată la Varșovia

În februarie, o delegație a Comisiei de la Veneția a sosit la Varșovia pentru a evalua decizia Parlamentului din decembrie 2015 pentru numirea unor noi judecători. În martie, posturile de mininstru de Justiție și procuror-general au fost comasate, astfel încât toți procurorii au trecut în subordinea ministrului. Tot în martie, Comisia de la Veneția a publicat opinia privind cazul polonez, în care arată cu degetul către PO și PiS drept responsabile. PO, deoarece a încercat să numească judecătorii cu prea mult timp înainte, PiS, deoarece noul parlament trebuia să respecte deciziile precedentului.

În iulie 2016, președintele Andrzej Duda a ratificat noua lege a CC, prin care toți judecătorii care au depus jurâmântul de începere a mandatelor, plus a mai făcut și alte concesii, la presiunea străzii. Opoziția a rămas tot nemulțumită.  Pentru că în decembrie 2016, mandatul șefului Curții Constituționale a expirat, președintele a numit pe altcineva, la propunerea PiS.

Criza poloneză a intrat într-o nouă etapă

În iulie 2017, majoritatea PiS a votat noi legi prin care erau reformate Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național. Astfel, ministrul justiției putea numi președinții tribunalelor de drept comun, iar Parlamentul era mandatat prin lege să destituie judecătorii Curții Supreme. De asemenea, Parlamentul alegea membrii Consiliul Judiciar Național, care făcea recomandări cu privirile la numirile de noi judecători. Președintele și-a folosit dreptul de veto pentru schimbări la Curtea Supremă și la Consiliul Judiciar Național.

Până atunci, judecătorii erau numiți, promovați și trași la răspundere de alți judecători. Oficialii polonezi au explicat că acest sistem a permis judecătorilor să devină o castă elitistă, greoaie, coruptă și detașată de problemele reale ale societății. De exemplu, Curtea Supremă a refuzat să dezvăluie cum a atribuit contracte și nici cum au fost cheltuiți banii de pe cardurile de credit ale judecătorilor săi, carduri finanțate de la bugetul de stat. Practic, judecătorii trebuiau să dea socoteală doar altor judecători, nu cetățenilor sau aleșilor.

În aceeași zi în care președintele a semnat noile legi, Comisia Europeană a declanșat procedura de infrigment în cazul Poloniei, ce ar putea duce până la suspendarea dreptului la vot. Guvernul polonez a transmis că nu va accepta nicio formă de șantaj. Ungaria, prin oficialii săi, a anunțat că își va exprima dreptul de veto în favoarea Poloniei. Deciziile de sancționare a unor state se iau prin voturile tuturor statelor membre. Bucureștiul nu a avut nicio reacție.

La fel ca în iarna lui 2015, toate aceste evenimente s-au petrecut în timp ce în stradă erau sute de mii de polonezi, care acuzau PiS că vrea să distrugă independența justiției. Protestele au fost în mare parte organizate de un ONG numit KOD, sau Comitetul pentru Apărarea Democrației. Fondatorul, Mateusz Kijowski, a fost premiat de UE pentru activitatea sa. Doar că în 2017, s-a aflat că, în calitate de lider al KOD, a dat propriei firme un contract pentru servicii IT prestate organizației. Din cauza acestui conflict de interese, a fost înlăturat de la conducere.

UE vrea să amorseze “nucleara

Ca să liniștească puțin spiritele și să aplaneze tensiunile cu Uniunea Europeană, PiS  a schimbat premierul în decembrie 2017. Beata Szydlo a fost înlocuită cu Mateusz Morawiecki, fost bancher de succes, fiul unui disident anticomunist, cu studii economice și drept în SUA, Germania și Elveția.

Tot în decembrie, președintele Andrzej Duda a ratificat reforma Curții Supreme, contestată de UE, iar Comisia Europeană a activat, pentru prima oară în istorie, Articolul 7. „Am declarat în luna iulie că dacă vor fi adoptate legile împotriva Curții Supreme, va fi activat Articolul 7. Aceste legi au fost adoptate. Gândiți-vă că jucați un joc de fotbal și are loc un penalty, un jucător îl accidentează pe altul, iar arbitrul nu dă cartonașul roșu, pentru că se gândește că va supăra pe cineva”, a transmis vicepreședintele CE, Frans Timmermans. Totuși, șansele ca Polonia să fie cu adevărat sancționată sunt minore, dacă nu chiar inexistente. Pentru orice penalizări trebuie unanimitate printre statele europene, fără cel vizat. Doar că Ungaria, altă țară aflată în conflict deschis cu birocrații de la Bruxelles, a anunțat încă de dinaintea activării Articolului 7, că se va opune. Totuși, Comisia Europeană speră că greutatea simbolică a acestei proceduri va convinge Polonia să facă un pas în spate.  Sunt ferm convins că statele suverane – iar Europa trebuie să fie o Europă a statelor suverane – au un drept absolut de a-şi reforma sistemele judiciare”, a subliniat Morawiecki. „Avem cu funcţionarii de la Bruxelles probleme de interpretare a ceea ce se întâmplă în Polonia, a reformelor noastre”, a declarat, şeful diplomaţiei poloneze Witold Waszczykowski.

Chiar în a treia zi a lui 2018, premierul Poloniei a făcut o vizită în Ungaria, țara care va apăra Varșovia de orice penalități sub Articolul 7. Budapesta este amenințată și ea cu aceeași procedură și tot din cauza unor legi ale justiției. De asemenea, la mijlocul lunii ianuarie, Mateusz Morawiecki a mers la Bruxelles și s-a întâlnit cu șeful CE, Jean-Claude Juncker. După discuții, doi comisari, Gunter Oettinger și Frans Timmermans au lansat ideea că Polonia ar putea fi sancționată financiar în cazul în care nu respectă statul de drept.

Polonia face jumătate de pas în spate și spune “Atât!

În martie 2018, Polonia a făcut primele concesii la presiunile UE. Majoritatea PiS a introdus în  Seim amendamente la legile justiției prin care ministrul Justiției trebuie să consulte Consiliul Judiciar Național înainte să demită președinții curților inferioare. De asemenea, vârsta de pensionare a judecătorilor, bărbați și femei, rămâne stabilită la 65 de ani (față de 70 de ani), în timp ce până acum pentru femei era 60. Criticii guvernului polonez au spus că schimbările sunt minore, dar executivul de la Varșovia a replicat că nu mai dă niciun milimetri înapoi. Tot în martie, parlamentul a ales și noii membri Consiliul Judiciar Național, conform noii legi controversate.

În iulie a fost cea mai recentă etapă a conflictului din Polonia pe tema justiției. Legea privind Curtea Supremă a intrat în vigoare, ceea ce înseamnă că o treime din judecătorii Curții Supreme sunt trimiși la pensie, inclusiv președintele Curții, Malgorzata Gersdorf. Totuși, magistrații pensionați au refuzat să respecte legea și au venit la muncă, înconjurați de presă și de demonstranții antiguvernamentali. Mii de oameni au demonstrat în fața sediului Curții Supreme, iar liderul anticomunist, Lech Walesa, a venit special de la Gdansk să se alăture mulțimii.

Uniunea Europeană a început o nouă anchetă în cazul Poloniei, după scandalul de la Curtea Supremă.

În plenul Parlamentului European, premierul Poloniei a declarat, ieri, că ţara sa este liberă să adopte orice legi doreşte.

Polonia este o ţară mândră. Vă rog să nu ne daţi lecţii despre astfel de lucruri. Ştim foarte bine cum să ne guvernăm instituţiile. Fiecare stat al Uniunii Europene are dreptul să-şi adapteze sistemul judiciar la propriile tradiţii.”, a spus Mateusz Morawiecki.

 

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Thailanda: toți copiii au fost salvați din peșteră
O misiune de salvare îndrăzneață, la limita imposibilului, a 12 băieți, plus antrenorul de 25 ...