MONARHIA MUZEALĂ ADUCE 3 MILIOANE DE EURO PROFIT

Marius Ghilezan ACTUALITATE Principal

Peste 800.000 de turişti vizitează anual Castelul Bran

1-2 iunie 2018. În tunete și fulgere, Castelul Bran își serbează cei 641 de ani. O bătrânețe trainică. Prin grija noului proprietar, Dominic de Habsburg, fiul Principesei Ileana, arhitect de meserie, care a redobândit palatul în 2006, nu i se văd cariile vârstei, nici spinările gârbove.

De la ţepe, la aleile Reginei Maria

Sute de japonezi, mii de copii nu par deloc îngroziți de dragonii și de bărbații cu două capete, firește cu dinți de vampiri, ieșiți malefic în cale. O așteptare de jumătate de oră, în ploaie, printre tarabe de suveniruri. Anduțu, unul dintre micuții din grupul nostru, întreabă despre isprăvile prințeselor și dacă puteau supraviețui printre dragoni. I se explică simplu că principele valah Vlad Țepeș,  la începutul anului 1459, în timpul celei de-a doua domnii (1456 – 1462), împreună cu armata sa  a trecut pe aici pentru a ataca sașii care cereau taxe vamale tot mai mari și îl susțineau pe oponentul său la tron. Fiul lui Vlad Dracul, având însemnele dragonului pe steagurile de luptă, a incendiat cetatea Brașovului și a tras negustorii în țepe, fiind prima atestare documentară a cruzimii principelui valah.

Cavaleri și domnițe, arme și armuri medievale, meșteri populari, ateliere de olărit întâmpină oaspeții în curtea Castelului. În dreapta aleii, trandafirul cu petale de dulceață al Reginei Marii revarsă miresme. Drumul pietruit spre castel e flancat de flamuri de epocă. O încercare de vremuri noi, cu iphone-uri și Ipad-uri imortalizante de figuri vii.

Pictura murală şi stihul despre cuib

Deasupra scării de lemn de la intrare o pictură murală refăcută sugerează un timp și o epocă. E o strofă din jurământul Castelanului, veche de peste 400 de ani: Dacă pasărea îşi face cuib / Ca să-şi depună acolo ouăle / Atunci nu mai zboară în afara lui / Ci ar fi rămas şezând / Pe ouăle sale din cuib / Lăsându-se sugrumată.”

Cum să uiţi de jocurile inteligente?

Ghidul prezintă în firida din partea de sud-est reprezentanților grupului de dansatori, veniți din Mărginimile Sibiului, dormitorul Reginei Maria. Nici nu dau să comentez că nu e originalul, tinerii dau năvală spre patul regal. Alarma sună. Apare un gardian femeie și țipă. Fleoșc. Liniștea monumentală se sparge. Cufărul reflectă sclipiri de cauză. Scuzele din partea oficialilor nu întârzie să apară. Ghidul e prea tânăr și nu știe încă regulile de la Palat. Anduțu uită de “Shoot hunter gun killer”, jocul de android în care te disperă mai mult cocoșii decât împușcăturile între americani și teroriști.

Scările secrete din dormitorul reginei sunt grele pentru claustrofobi. La înălțimi joase, pentru că nobilii nu erau urangutani. Cei înalți dau cu capul de tavan. Simt visele de Commonwealth ale Mariei? Cum Regatul român se întinde peste balcani?

Amenajarea muzeală aminteşte de preferinţele estetice ale Reginei Maria, îmbinând piese neobrâncoveneşti, Art-Nouveax, de artă orientală, obiecte sacre, dar şi piese de artă populară românească. Cineva exclamă: “Ca hipsteriţă, era cool.”

„NU voi adera la nicio organizaţie secretă sau străină”

La etajul 1, o cameră cu tavanul boltit în ogivă. Mai multă lumină. Respiri uşor, respiri regal. Anduţu citeşte Jurământul Pârcălabului: “…aşa cum în prezent nu fac parte din nicio organizaţie sau frăţie secretă, nici din ţările creditare ale coroanei cezaro-crăieşti, nici din străinătate, nici în viitor nu voi adera şi nu voi intra în nicio asemenea asociaţie sau frăţie în niciun motiv.” În trecut era salonul galben al Reginei Maria. Lângă şemineu se remarcă o sculptură de bronz realizată în 1935 de principesa Ileana a României, reprezentând capul arhiducelui Ştefan-copil, primul fiu al principesei. Piesa provine din colecţia privată a arhiducesei Maria Magdalena Holzhausen.

Îmi amintesc că în urmă cu vreo douăzeci de ani nu remarcam decât tristeţea spaţiilor goale, a lipsei de mobilă sau de icoane. Culturnicii comunişti răseseră orice urmă de regalitate.

Uşile de intrare în salonul cel mare au motive neobrâncoveneşti – vulturul bicefal şi pomul vieţii, aşa cum îi plăceau Reginei Maria.

Turiştii admiră canapeaua din secolul XVlll, două fotolii şi şase scaune dăltuite cu spirale în stil baroc, o bibliotecă sculptată în lemn de stejar cu emblemele literaturii şi picturii, o masă de joc din secolul al XIX-lea, o căldăruşă din metal.  Ornamentele zoomorfe şi vegetale care încadrează reproduceri după imagini din perioada interbelică (Regina Maria a României cu prilejul încoronării de la Alba Iulia din 15 octombrie 1922,  Regina Maria a României la troiţa din parcul Castelului Bran în 1922, Regina Maria şi principesa Ileana la fântâna din curtea castelului Bran în 1924), îl duc pe Anduţu la gândul că inorogii din Cantafabule aveau legături dinastice.

Curioşii respiră a mirare. Taciturnii au grija genunchilor. Copiii ating pereţii, de parcă ar fi printre copetele terenului de joacă. În fond istoria nu e o partidă începută şi neîncheiată?

Pe urmele lui Enescu şi a Cellei Delavrancea

În salonul de muzică, soba din cahle săseşti tronează peste o pianină Ernst Rosenkrantz. Pereţii mai înmagazinează energiile creatoare ale timpurilor de poveste. Nici nu dau de Anduţu să-l rog să lipească urechea de peretele alb, construit în stil fachwerk (bârnele au fost umplute cu zidărie de arhitectul Liman, citesc mai târziu), pentru a asculta memoria înmagazinată a arcuşului lui George Enescu sau a pianinei Cellei Delavrancea, artişti care o încântau pe englezeoaica, poreclită de români: “Mama răniţilor.”

Îmi imaginez un timp de poveste, în timp ce blitz-urile japonezilor ard a nepăsare. Pentru ei Art-Nouveax sau torsurile de marmură din Casa poporului sunt totuna. Totuşi, remarc o atenţie sporită din partea unei purtătoare de căşti. O fi absorbită de romanţa regalităţii româneşti?

Arsene Boca a prevestit că Arhiducesa de Habsburg va deveni călugăriţă

O fotografie a Principesei Ileana, mare arhiducesă de Habsburg, cu semnătură ei, evidenţiază frumuseţea unei domniţe care nu avea să ştie la acea vreme (e datată 1928) că va îmbrăca straie monahale, aşa cum i-a prezis Arsene Boca, în timpul unui confesionar, chiar la Castel.

Pe un şevalet tronează o imagine cu regina Maria după o pictură de Philip Alexius de László.

Loggia, construită în 1922 după planurile arhitectului Karel Liman, cu arcadele deschise spre curtea interioară, amenajată ca sufragerie de vară în perioada interbelică, dă spre curtea interioară. Fac un stream pe facebook cu tinerii dansatori din Mărginimile Sibiului. E iar o atmosferă de folclor autentic, aşa cum îi plăcea Reginei, care n-avea să sălăşluiască prea mult trupeşte, doar cu inima, în acest spaţiu al timpului încremenit. Mă gândesc cum a fost exilată de propriul fiu, Carol al ll-lea la Balcic, după 1928, când şi-a detronat propriul copil de pe tron şi a alungat regenţa.

Duşmanii de azi sunt doar ignoranţa şi fudulia selfie-ştilor

De pe terasă, printre norii de smoală, se iţesc spre sud Casa Vămii şi vechiul drum comercial cu zidurile de apărare, uzina electrică amenajată în 1932, iar spre nord foişorul de lemn din vârful donjonului, de unde străjerii cetăţii supravegheau întinderea dintre Munţii Bucegi şi Piatra Craiului vestind apropierea duşmanilor. Acum, duşmanii sunt doar ignoranţa şi fudulia iubitorilor de selfie-uri cu creneluri şi tinde mirobolante.

În salonul Principelui Nicolae, altul decât prinţul izgonit de azi, pumnalele din colecţia privată a arhiducelui Dominic Habsburg-Lothringen, aduc aminte că Regele Ferdinand I al României mergea pe front. Două reproduceri după fotografii de epocă cu Regina Maria pe terasa de la etajul al IV-lea în anul 1922 şi cu Biserica de lemn a reginei Maria şi Castelul Bran în 1939, precum şi un panou cu biografia principelui Nicolae al României amplifică starea de împăcare cu o tradiţie şi o istorie pierdută.

Pe casa scării principale, basorelieful Madona cu Pruncul şi Sfântul Ioan Botezătorul-copil, un mic vas de piatră, unde Regina ţinea agheasmă, îţi înţeapă privirile confuze. Pricepi sau doar admiri ca boul răsăritul de lună?

Mărul imperial şi crucea domnească

În colţul dinspre nord-vest al dormitorului regal se păstrează din timpul reginei Maria soba din plăci de faianţă, datată 1762 şi pictată cu peisaje şi reprezentări grafice ale virtuţilor. Nu se ştie dacă Ferdinand l-a folosit, dar arhivele mărturisesc despre o frumoasă noapte de vară a anului 1931, petrecută de Principesa Ileana şi Anton de Habsburg, după ceea ce avea să rămână consemnată ca fiind ultima nuntă regală a secolului XX din Regatul Român. Mărul imperial şi crucea nelipsită din odăile domneşti, precum şi sceptrul de ceremonie ale străbunicilor paterni ai arhiducelui Dominic Habsburg-Lothringen, membrii ai familiilor Bourbon-Parma şi Savoia, stârnesc viclean apetitul pentru regalitate.

În salonul costumelor, rochia din tul brodat mecanic cu motive florale din mătase albă, de la începutul secolului al XX-lea, aminteşte de vestimentaţia reginei Maria. Ţinuta are ca accesoriu o umbrelă de soare realizată din bucăţi de pânză albă brodată mecanic cu mătase, asamblate cu fir de bumbac în tehnica macrameului. Pentru că iubeau România, atât regina Maria, cât şi principesa Ileana se îmbrăcau de câte ori era cu putinţă în costumul tradiţional al ţărăncilor române. Mama mea broda în stilul renaşterii târzii româneşti şi realiza goblene. Cred că am să dăruiesc Castelului unul făcut de mâna ei.

Glasul Principesei şi inima Reginei

În sala de cinema, microfilme cu regina Maria la Bran sau cu familia regală, unele realizate cu prilejul unor evenimente deosebite: Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria de la Alba-Iulia din 15 octombrie 1922 sau Parastasul de la Bran al reginei Maria din 20 iulie 1941, invie un spaţiu şi un timp. Ascultătorii remarcă glasul şoptit al celei ce avea să ajungă Maica Alexandra.

Încăperea păstrează din perioada interbelică uşa pictată cu motive săseşti din zona Sibiului şi soba decorată cu cahle pictate de meşterii saşi din secolul al XIX-lea. Este expus un birou-cabinet denumit trumeau, lucrat la Verona în anii 1920 în spiritul modei regiunilor Lombardia şi Veneto din secolul al XVIII-lea, cu furnir şi sculpturi de nuc, prevăzut cu o placă pentru scris şi diferite compartimente pentru depozitarea obiectelor preţioase. În capăt e un hău. Curios din fire aflu că acolo era locul unde până şi regii stăteau singuri.

Dracula, în donjon

În donjon, fireşte, pentru cromatica simţurilor şi stârnirea imaginaţiei sunt prezentate miturile româneşti, precum şi pasaje din celebra carte a irlandezului Bram Stoker, Dracula, prin care autorul înfăţişează “castelul contelui ca fiind aşezat pe marginea unei teribile prăpastii brăzdate când şi când de crăpături profunde – un hău străbătut de fire argintii, de râuri traversând pădurile prin defileuri adânci”. Bram Stoker nu a vizitat niciodată România. În descrierea imaginarului Castel al lui Dracula el pleacă de la o prezentare a Castelului Bran disponibilă în Anglia sfârşitului de secol XIX. Într-adevar, castelul, aşa cum apare el în gravura tipărită în prima ediţie a romanului “Dracula”, seamănă izbitor de bine cu Castelul Bran, si numai cu acesta. De altfel, se bănuieşte că pentru a descrie plăsmuitul Castel al lui Dracula, Stoker a folosit ilustraţia Castelului Bran din lucrarea lui Charles Boner „Transylvania: Its Product and Its People”, se menţionează în istoricul de pe site.

Tunelul timpurilor

Castelul avea lift, construit în puţul unei fântâni secate. Dar şi tuneluri. Unele secrete, ce vor fi dezvăluite publicului printr-o animaţie 3D de zile mari. Tunelul timpurilor va avea o lungime de 40 de metri. Să parcurgi lespezile de granit cu pasul şi să fii urmărit de Prinţi, Prinţese, Regi şi Regine, nu e o provocare? În vară, turiştii vor putea parcurge drumul Reginei, bolnave de artrită, înspre Casa de ceai.

Aflu într-un târziu că administratorul Domeniului este Lia Trandafir, o femeie distinsă pe care am cunoscut-o la cabinetul lui Victor Ciorbea, pe când era prim ministru. Zece ani s-a luptat în instanţe pentru recuperarea castelului. Acum, prin tenacitate, viziune şi o echipă profi realizează peste 3 milioane de lei profit anual. Numai în Casa de ceai au investit peste 500.000 de Euro.

Peste o sută de angajaţi asigură ceea ce, tangent castelanismului, se numeşte odios mentenanţă.

Castelul Bran este inclus de publicaţia spaniolă, El Pais, printre 20 cele mai frumoase castele din Europa şi prin grija ei.

O regăsire după 15 ani

Pe Bogdana Păun n-am mai văzut-o de peste zece ani. Copilul din burta mamei, Ilinca, serveşte, alături de alţi tineri, în Casa cu ceai. Bogdana, azi Balmuş, este PR manager, mai simplu o castelană. S-a mutat în Bran, când totul părea un vis frumos. Acum arde, precum arşiţa pajiştea udată de ploile succesive, proiectele în derulare. Mai are o fiică. Ne povesteşte că din trandafirul cu petale de dulceaţă al Reginei Maria, plantă care a supravieţuit vicistitudinilor vremurilor de ateism cronic, de anul viitor, vizitatorii vor putea achiziţiona vlăstari pentru a înmiresma şi alte curţi, poate mai puţin domneşti.

„Preşedinţii nu merg ca Regii pe front”

Anduţu îmi acordă un interviu în exclusivitate. El este violinist şi pianist. Pentru prima oară a încercat ca toboşar la Vila Bran. Percuţioniştii i-au remarcat talentul, ritmul şi poziţia scenică.

„Preşedinţii nu merg ca Regii pe front,” avea să-mi spună pe imaginea video.

Din ruină, într-un boom financiar

Castelul Bran s-a transformat dintr-o ruină financiară într-o afacere de succes, care aduce un profit anual de peste trei milioane de euro noilor săi proprietari, Dominic Habsburg Lothringen şi surorile sale Elisabeth Sandhofer şi Maria Magdalena Holzhausen, urmaşii Principesei Ileana. Compania de Administrare a Domeniului Bran, care conform ultimului bilanţ depus, din 2017, a  avut încasări de 27.560.716 milioane de lei (circa 5,8 mil de Euro) şi un profit net de 17.441.489 (3,75 milioane de Euro), demonstrează că un managment românesc privat este capabil de performanţă. Nu acelaşi lucru se întâmplă la Castelul Peleş, unde preţul biletelor este mult mai mare, circa 80 de lei, faţă de 40 pentru adulţi la Bran), subvenţia Ministerului Culturii nu ajută nici la amenajarea grădinii, pentru care au muncit voluntari studenţii de la Facultatea de Horticultură din Bucureşti. 

Calendarul evenimentelor la Castelul Bran – vara 2018

Castelul Bran organizează, ca în fiecare an din 2009 și până astăzi, o serie de manifestări culturale, din dorința de a oferi turiștilor, vizitatorilor, trăitorilor locului momente artistice de neuitat.

Așa cum este și firesc, o parte dintre manifestările culturale din anul 2018 poartă amprenta Centenarului şi sunt dedicate acestui moment crucial din istoria noastră.

  1. 30 iunie – 1 iulie – Expoziția Mondială de Pisici

(Ediția a IV- a ”Chat noir, chat blanc au Chateau Bran” – detalii aici: https://www1.agerpres.ro/romania-colorata/2017/06/28/brasov-expozitie-de-pisici-la-castelul-bran-in-cadrul-evenimentului-chat-noir-chat-blanc-au-chateau-bran–14-58-26)

  1. 1 – 31 iulie – Expoziția de fotografie ”Regina Soldat” & Lansarea albumului ”Regina și frontul” – la etajul 1 al Castelului Bran

(În cele 45 de panouri fotografice, este înfătisată Suverana României, cea care a vrut să se identifice cu suferinta poporului român, cu un veac în urmă, în timpul Primului Război Mondial, implicându-se intens în serviciul sanitar, organizând spitale de campanie, cantine sociale, adăposturi pentru sărmani, depozite de alimente si nu numai. Este singura Regină care, în acele vremuri grele, nu a cunoscut frica de gloante, de bombe si nici măcar de epidemii, ea fiind văzută zilnic în spitalele de campanie pentru a-i alina pe cei suferinzi, a împărţi medicamente, mâncare şi pături soldaţilor răniţi sau bolnavilor de tifos. Si nu s-a oprit aici! Îmbrăcată în nelipsita uniformă de soră medicală, Suverana noastră a mers chiar si pe front, coborând fără frică în ‘transeele mortii’ pentru a-si încuraja soldatii).

  1. 7 iulie – Spectacolul ”Fotograful Unirii” de Denis Dinulescu, în regia lui Mihai Panaitescu

(Evenimentul, organizat în cadrul Programului Centenarul Marii Uniri de Institutul Cultural Român, este dedicat lui Samoilă Mârza, de la care ne-au rămas puţinele şi singurele fotografii-mărturie cu delegaţiile prezente la Marea Adunare Populară de la Alba Iulia).

  1. 16 – 23 iulie – Nocturnele Castelului Bran – Procede Zebre Franța, în fiecare seară de la ora 22.00

(Compania Procédé Zèbre din Franța se întoarce în România pentru a prezenta publicului noul spectacolul Zorii Zmeului IV, din cadrul „Nocturnelor Castelului Bran”. Timp de mai multe nopți, între 16 și 23 iulie 2018, o trupă compusă din actori profesioniști se întâlnește cu tineri amator, în încăperile Castelului Bran, pentru a face puntea între realitate și mit. Aceste noi forme de spectacol vor permite celor mai curioși să asiste la o vizită tematică care îmbină bogatul patrimoniu istoric cu imaginarul și magia acestui loc. Scopul este de a promova patrimoniul și turismul cultural, precum și valorile Francofoniei, cooperarea culturală, tinerii români având ocazia de a îmbina învățarea limbilor străine cu perfecționarea jocului teatral).

  1. 4 august – Concertul de pe lac – ”Maria Tănase”, Kamerata Kronstadt, dirijor Cristian Oroșanu, voce: Alexandra Fits, Analia Selis, Nadia Trohin, pian și aranjamente: Mariano Castro – ora 19.00, pe insula lacului mare din Parcul Regal
  2. 11 august Concertul de pe lac – ”Tango simfonic”, Kamerata Kronstadt, dirijor Cristian Oroșanu, voce: Analia Selis, aranjamente: Mariano Castro – ora 19.00, pe insula lacului mare din Parcul Regal
  1. 24 – 26 august – JAZZ at Bran Castle

(Fundația Jazz Festivals & Events și Compania de Administrare a Domeniului Bran organizează cea de-a șasea ediție a festivalului Jazz at Bran Castle, în curtea interioară a Castelului Bran și la Biserica Evanghelică din Râșnov. Concertele vor avea loc de vineri până duminică, în ritmul deja cunoscut, respectiv trei recitaluri în fiecare seară, de la ora 19:00, în curtea interioară a Castelului Bran, iar sâmbătă la ora 12:00 și duminică la ora 13:30, la Biserica Evanghelică Râșnov).

  1. 26 august – Parada militară / fanfara militară în Parcul Regal al Castelului Bran

(În noaptea de 27- 28 august 1916, Armata României trecea Carpaţii în Transilvania, punând stăpânire pe trecătorile Carpaţilor şi angajând lupte la Timişu de Jos, la sud de Sibiu şi în apropiere de Orşova. La 100 de ani după, în această seară, de la ora 21.00, militarii Armatei României vor trece din nou Carpaţii, în mod simbolic).

  1. 29 sept – 1 oct – Răvășitul Oilor. Festivalul Brânzei și al Pastramei

(http://www.romaniaturistica.ro/ravasitul-oilor-bran)

  1. 25 octombrie – Focul lui Sumedru

(http://adevarul.ro/locale/brasov/focul-sumedru-obicei-vechi-desecole-zona-bran-1_59f023c75ab6550cb876ea85/index.html)

  1. 27 octombrie – Halloween al Bran Castle

(Revelionul Vampirilor, tur de groază la Castelul Bran, dansul ielelor, gazde: Vlad Țepeș și Contele Dracula, petrecere la cort, noapte specială la Restaurantul Casa de ceai, proiecții pe castel, concursul costumelor etc.)

  1. 30 noiembrie – Sfântul Andrei – expoziție, tradiții, obiceiuri

(Expoziție de fotografie veche, datini și obiceiuri locale, în parteneriat cu Centrul Cultural Reduta din Brașov, elemente folosite: usturoiul, grâul pus la încolțit etc).

  1. 1 decembrie – Ziua Națională a României – 100 de ani de la Marea Unire

(Fanfara orașului Codlea va susține un program special în curtea interioară sau în Parcul Regal, toți vizitatorii primesc cocarde tricolore, se depun coroane de flori la Monumentul Eroilor).

  1. decembrie – Crăciunul, Anul Nou – expoziție, tradiții, obiceiuri

(Program de colinde de Crăciun, susținut de ansambluri populare de copii din zonă, reconstituirea unui interior țărănesc în Castelul Bran, expoziție de fotografie veche, expoziție de costume populare, Fanfara din Codlea prezintă în Parcul Regal un program specific sărbătorilor de iarnă).

 

Loading...

One Comment

  1. Depinde pe ce pui accentul. Veniturile de la castele pot proveni:
    -din munca locuitorilor;
    -din proprietatile monarhiei;
    -din frumusetea castelelor;
    -din marketingul firmelor de turism;
    etc

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

sexyvideoshd.net
bokep-indo.me cam brunette in stockings.

Check Also
România îngroapă pe veci un capital de 20 de miliarde de euro
Dacă Guvernul nu retrage dosarul “Roşia Montană – UNESCO”, până în 24 iunie 2018, România ...