Moni, cel mai tânăr membru al trupei Phoenix, s-a ridicat la cer. Avea doar 75 de ani
Moni Bordeaianu, ilustrul compozitor și interpret al perioadei de început a trupei Phoenix, s-a ridicat la cer, la vârsta de 75 de ani, în Germania. Anunțul a fost făcut de Nicu Covaci pe pagina sa de facebook. “A plecat sa deschida alt drum, decât cel pe care l-a deschis primul… Îți mulțumim, Moni, pentru ceea ce avem acum. Tu ai început!” – avea să scrie liderul trupei.
Florin Bordeianu, zis Moni, era cel mai mic membru al trupei Sfinții – așa se numeau la început cei de la Phoenix, când a început miracolul unei povești fără moarte.
Născut în 1948 la Beșenova Nouă (azi Dudeștii Noi), Moni Bordeianu, jumătate șvab jumătate român, a fost crescut doar de mama lui, rămasă singură după ce a divorțat de tatăl său, “bărbat cu trăsături clasice, veşnic tânăr,” cum era descris de Nicu Covaci, în cartea “Pheonix, însă eu.”
Ca o caracteristică neobișnuită a grupului, membrii de bază ai trupei aveau ceva în comun: toți au crescut fără tată: Claudiu Rotaru, Moni Bordeianu, Nicu Covaci, Béla Kamocsa.
Moni Bordeianu a avut, așa cum mărturisește șeful trupei, Nicu Covaci, “rolul decisiv în alegerea inconştientă a stilului formaţiei, în anii ’60. Ajunsesem cu toţii la un nivel ridicat de acurateţe tehnică, iar Moni se străduia să reproducă fidel piesele vocale pe care le alegeam, copiind orice artificiu şi nuanţă de coloratură din interpretarea soliştilor preferaţi pe atunci, Paul McCartney, Lennon, Mick Jagger. Pierdea ore în şir în faţa oglinzii, încercând să-şi ţuguiască buzele ca Mick Jagger sau să învârtă cu eleganţă microfonul. Avea un talent deosebit pentru mişcare şi dans, era înzestrat cu o graţie naturală, demnă de invidiat. Se dovedea a fi cel mai bun dansator din grupul nostru, atât pe scenă, cât şi în particular.”
Au adus curentul beat în România
Moni împreună cu Nicu sunt compozitorii tuturor pieselor originale din primii ani ai Phoenix-ului, cunoscuți și ca „perioada beat.” De asemenea, Moni a scris texte pentru câteva cântece. Prima compoziție a tandemului Covaci/Bordeianu a fost „Știu că mă iubești (și tu)”, înregistrată în 1964 în studiourile Radio România. Textul melodiei „Nebunul cu ochii închiși” (de pe al doilea EP) a fost scris de Bordeianu, fiind inspirat de „The Fool on the Hill” din repertoriul The Beatles.
Poate că trupa Phoenix n-ar fi existat, dacă bunica lui Moni, Maria Celler, n-ar fi trimis din America, primele chitări electrice, stative, boxe. “Dacă n-ar fi fost ea, poate povestea Phoenix ar fi fost scurtă. Poate nici n-ar fi existat. Bunica s-a stins de mult și i-am datorat multe,” avea să recunoască Moni într-un interviu în Libertatea.
A emigrat în 1970 în SUA, împreună cu fratele său și cu viitoarea soție. A lucrat ca muncitor într-o fabrică de lenjerii intime, a montat parbrize și a lucrat într-o mezelărie. A fost ajutat de Cornel Chiriac să facă un ban în plus la Radio Europa liberă.
După trecerea frontierei în boxele lui Covaci, băieții de la Phoenix s-au reunit în 1977, în Germania. Pentru ei, Moni a trecut oceanul, sperând în Marea reconciliere. Nu s-au înțeles. Moni a ajunsă să lucre, așa cum se zice prin Banat, într-o fabrică de mezeluri, de unde s-a pensionat. Din cauza unui diabet rebel, a rămas fără un picior în urmă cu zece ani.
Ar fi vrut să se reîntoarcă acasă, dar era dependent de sistemul medical german. A publicat o carte de dialog “Nebunul cu ochi închiși.”