Nouă apariție editorială: România Mare – Un ideal împlinit

La data de 1 Decembrie 2022 la Editura Pro Unversitaria va apărea cartea România Mare – Un ideal împlinit scrisă de Eugen Stănescu, Alexandru Cristian și Iulia Stănescu. Cei trei autori au dorit să elaboreze o lucrare complexă și completă despre momentul epocal din 1 decembrie 1918. Prefața a fost scrisă de renumitul Profesor Nicholas Dima, fondator și Președinte al Comitetului Româno-American pentru Basarabia.  Profesorul Dima este autorul unei recente scrisori către Președintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden în care susține dreptul istoric al țării noastre de reunificare cu Republica Moldova/Basarabia.

Cartea conține o multitudine de documente, liste de guverne, o listă completă a prim-miniștrilor României, tabele și date statistice din România Mare. Este o lucrare ce se adresează istoricilor dar și publicului larg care poate afla lucruri și amănunte interesante. În carte vom găsi și documentele care au stat la recunoașterea internațională a Marii Uniri.

De asemenea în anexe vom găsi câteva documente rare și de o mare valoare istoriografică, documente care se referă la constituirea României Mari. Trebuei să menționăm de  asemenea cartea este bogată și în ilustrații pentru a reliefa evenimentele istorice pline de însemnătate.

Extrase din carte:

Privită prin perspectiva celor peste opt decenii care au trecut de la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, această zi memorabilă cuprinde în ea tot ceea ce a preocupat naţiunea română de-a lungul veacurilor de restrişte. Unirea din 1918 a fundamentat nu numai momentul final A 1 unui proces istoric ce îşi trăgea seva din comunitatea de viaţă economică, politică şi culturală, din întreaga sa dezvoltare anterioară dar, în acelaşi timp, a legiferat un act de dreptate istorică înfăptuit prin lupta, atâtor generaţii de înaintaşi, prin enorme sacrificii materiale şi umane. Iată ce declara luliu Maniu în acea zi istorică de 1 Decembrie 1918: „Cine mai poate să făgăduiască fiinţei noastre naţionale dreptul de a-şi determina singură soarta, de a se conduce ea însăşi şi de a constitui un singur trup, când sufletul îi este unul singur, întreg şi nedespărţit ? Datoria nostră este să făurim statul naţional, dacă nu vrem să fim acoperiţi de dispreţul lumii.” Acest stat care intră în istorie sub denumirea de România Mare – termenul a fost, se pare, enunţat pentru prima dată de Dimitrie Brătianu în anul 1852 a fost înfăptuit prin ştergerea graniţelor fictive, artificiale, trase pe harta şi pe trupul unitar al poporului român, de către marile imperii ale timpului. În date statistice, România Mare se prezenta astfel: 294.244 km2 – suprafaţa teritorială, 16.267.177 locuitori, faţă de 137.903 km2 – suprafaţa teritorială şi 7.897.311 locuitori, cât reprezenta vechiul Regat al Rornâniei, în anui 1913. – text de Profesor Eugen Stănescu – 1998

Îmbrățișarea firească a apostolilor neamului

În realizarea unităţii statale a României, Biserica şi Armata neamului au avut o contribuţie esenţială. Îndelungata şi tainica tradiţie a comuniunii de credinţă a românilor de-o parte şi de alta a Carpaţilor a făcut ca, atunci, în anii când se pregătea împlinirea Marii Uniri, preoţii românilor să se afle în fruntea celor pe care-i păstoreau. Va dăinui peste veacuri acel moment luminos, din anul providenţial 1918, când pe Platoul Românilor de la Alba Iulia, în faţa Marii Adunării Naţionale, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu s-a îmbrăţişat cu Episcopul ortodox Miron Cristea, pe atunci Episcop de Caransebeş, care a spus:

„Pe cum ne vedeţi azi, îmbrăţişaţi frăţeşte, aşa să rămână îmbrăţişaţi pe veci toţi fraţii români!”. Alături de Biserică, glorioasa Armată a avut un rol decisiv în marea operă de unire.  Ostaişii români şi-au adus cu tributul de sânge pe fronturile primului război mondial, luptând cu gândul la întregirea neamului. „Ne-aşteaptă izbânda, ne-aşteaptă fraţii/ Cu inima la trecători!”. Recunoştinţa românilor pentru eroii naţiunii este veşnică. Şi astăzi, Biserica şi Armata ocupă detaşat primele două locuri în clasamentul încrederii populaţiei în instituţii.

Tânăra Românie „dodoloaţă” nu ar fi dăinuind însă, fără acordul marilor puteri ale vremii

Unirea din anul 1918 într-un singur stat al tuturor românilor s-a realizat prin voinţă populară, cu entuziasm într-un context istoric favorabil. Tânăra Românie „dodoloaţă” nu ar fi dăinuind însă, fără acordul marilor puteri ale vremii. Desăvârşirea unităţii naţionale a României a căpătat recunoaştere internaţională prin tratatele de pace semnate, la sfârşitul Primului Război Mondial fronturile căruia ne-am lăsat jertfa de sânge: 339.117 morţi, 299.000 grav răniţi şi 116.000 prizonieri sau dispăruţi. Tratatele de pace au recunoscut „dejure” o situaţie deja existentă. Rând pe rând, Bucovina, Transilvania şi Basarabia au fost confirmate ca părţi ale României.

Vasile Goldiş (1862 – 1934) a fost fiu de preot şi a studiat istoria şi latina la Budapesta şi Viena. După finalizarea studiilor, el a devenit profesor de istorie la Caransebeş şi apoi la Braşov. A participat la Conferinţa de la Sibiu a Partidului Naţional Român (PNR), în 1905, susţinând abandonarea pasivismului şi înlocuirea cu activismul. De asemenea, Vasile Goldiş va face parte din Consiliul Naţional Român Central. La Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, în buna manieră unionistă, el a ţinut o cuvântare care argumenta obiectiv unirea Transilvaniei cu România. Mai târziu, PNR adoptă la Oradea declaraţia de autodeterminare, redactată de Vasile Goldiş, docu-ment de o deosebită importanţă care proclamă independenţa naţiunii române. De asemenea, în cadrul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia a fost adoptată, Rezaluţia de la Alba Iulia citită de Vasile Goldiş, care la punctul 1 prevedea unirea „tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Tara Ungurească cu România”. O delegaţie alcătuită din episcopul ortodox Miron Cristea, epis-copul greco-catolic Iuliu Hassu, Vasile Goldiş şi Alexandru Vaida Voevod a înmânat regelui Ferdinand, la Bucureşti, actul Unirii. Conducător de frunte al PNR, Vasile Goldiş a fost deputat în Parlamentul de la Pesta. În anul 1918, pe 12 octombrie, a redactat „Declaraţiunea” de la Oradea. În Consiliul Dirigent a deţinut portofoliul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, iar mai târziu a fost ministru al Cultelor (1926 – 1927) în Guvernul de la Bucureşti. A fost membru al Acade-. miei şi preşedinte al Astrei, asociaţie înfiinţată pentru ridicarea conştiinţei naţionale prin culturalizarea românilor.

Extras din Prefața Profesorului Nicholas Dima:

Încep prin a felicita autorii, Eugen Stănescu, Alexandru Cristian și Iulia Stănescu. Aceștia abordează în noua sa carte un subiect dificil si delicat, dar extrem de util in procesul de auto-analiza de care avem mare nevoie pentru a ne asigura un loc propriu si onorabil in noua constelatie a natiunilor europene.

Asa cum scriu autorii, secolul XX a reprezentat pentru tara noastra implinirea potentialului ei etnic si al unui ideal national: Romania Mare.

A urmat o perioada de idealism si de realizari insotita insa de zbucium si de mari framantari. Apoi, a survenit tragedia dezmembrarii si comunizarii tarii urmata de confuzia ultimelor trei decenii. Unde se afla tara noastra azi in secolul 21 si cum ne putem asigura un viitor mai bun?

Intelectualii si liderii de opinie din tara, intre care se afla si  Eugen Stănescu, Alexandru Cristian și Iulia Stănescu ma fac sa sper ca reintregirea se va realiza. La randul lor, conducatorii politici romani trebue sa dea dovada de curaj si integritate morala si sa se ridice la inaltimea vremurilor. Sa nu mai fim noi sub vremuri asa cum scriau cronicarii. Sa fim noi peste vremuri. Altfel, riscam sa iesim din istorie.

Biografie Nicholas Dima- fost profesor la Școala de Înalte Studii Militare J.F.Kennedy din Statele Unite ale Americii la Fort Bragg din Carolina de Nord. Editor la Vocea Americii. Un renumit expert recunoscut în cercurile americane în problematica Basarabiei. Fondator și Președinte al Comitetului Româno-American pentru Basarabia.

Nicolae (Nicholas) Dima s-a născut în iulie 1936 în casa bunicilor materni din comuna Curcani, județul Ilfov, dar a crescut în București. Absolvă Liceul Mihai Viteazul în  anul 1954 și intră la Universitatea  Politehnică. În urma arestării și condamnării la 20 de ani de închisoare a fratelui sau mai mare Ion Dima este, însă, exmatriculat. Încearca să fugă din țară, dar e prins pe frontieră și condamnat. Împlineste vârsta de 20 de ani în Închisoarea Aiud și revine acasă după trei ani și cinci luni de detenție și lagăre de muncă. După numeroase greutăți, reușește să intre din nou la Facultate și în  anul 1967 absolvă Facultatea de Geografie a Universității Bucuresti. Părășește țara în anul 1968 și emigrează în  Statele Unite ale Americii unde își face doctoratul în geopolitică la Universitatea Columbia din New York City.

Devine profesor universitar, analist, scriitor și redactor la postul de radio Vocea Americii. În aceste calități, precum și în  conferintele, articolele si studiile sale, Nicolae Dima promovează interesele și aspirațiile României și susține în mod deosebit ideea reunirii Basarabiei cu patria mama. Cartea sa “ Bessarabia si Bukovina”, publicată la Columbia University Press din New York în anul  1982, a devenit un reper internațional pentru toți cititorii de limba engleză. Cartea a aparut deasemenea în limba româăa la Cluj-Napoca si la Chisinau. În scopul reunificarii tarii profesorul Dima a înființat totodată Comitetul Româno-American pentru Basarabia care își continuă și azi activitatea. Convingerea sa ferma este ca locul Basarabiei este în frontierele României. Profesorul Nicholas Dima este recunoscut în cercurile americane de specialitate drept un profund cunoscător și exeget în istoricul și evoluția teritoriului dintre Prut și Nistru, cunoscut ca în istorie ca și Basarabia.

Despre autori –

Eugen Stănescu a absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti și a devenit expert în istorie, documente și memorialistică. A fost 20 de ani director general adjunct, director științific al Muzeului de Istorie Prahova. Este autor a peste 20 cărți și a unui număr de peste 300 de articole. Profesorul Eugen Stănescu a participat la Congresul Internațional de Istorie cu lucrări în cadrul secției Propagandă în cel de-Al Doilea Război Mondial. Este expert conform atestatelor emise de către Ministerul Culturii Naționale , nr. 32/2003 și nr.34/2002 în Bunuri Arheologice și Documentare dar  și expert în următoarele domenii ale istoriei; politică, socială, militară, culturală, religioasă, științifică, artistică, sportivă, arhivistică, numismatică, obiecte cu valoare cartografică dar și obiecte cu valoarea memorialistică.

Împreună cu ceilalți autori o serie de cărți cu tematică istorică printre care amintim Prin Noi Înșine – O istorie a liberalismului românesc și Petrol și Bombe la Ploiești.

Alexandru Cristian s-a născut la data de 23 octombrie 1987 în Braila. A absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii București si Facultatea de Drept a Universității „ Titu Maiorescu ”, masterul de Securitate și Apărare al Universității Naționale de Apărare “Carol I”.

Este doctor în Informații si Securitate Națională al Universității Naționale de Apărare “Carol I”. A colaborat cu Institutul de Studii Liberale înainte de cariera militară. Este autor al unor articole științifice în domeniul securității și apărării naționale, istoriei, geopoliticii, istoriei medicinei, relațiilor internaționale.

A publicat peste 200 de recenzii literare. A publicat poezii și articole pe blogul personal AlexCristian.ro dar si blogul site-ului ziarului Adevărul. A fondat și deținut site-ul de istoria relațiilor româno-americane, Enciclopedia Relațiilor  Româno-Americane. Este autorul unui studiu despre relațiile româno-americane. Își desfășoară activitatea în Ministerul Apărării Naționale ca și cadru militar activ. Împreună cu ceilalți autori a elaborat o serie de cărți cu tematică istorică printre care amintim Prin Noi Înșine – O istorie a liberalismului românesc și Petrol și Bombe la Ploiești.

Iulia Stănescu a absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii București și a devenit expert în istorie, documente și memorialistică. A fost pasionată de personalități precum Martha Bibescu, Iulia Maniu, Ionel Brătianu dar și alte personalități de marcă a țării noastre. A îndeplinit un timp îndelungat funcții de conducere în cadrul Muzeului de Istorie și Arheologie  Prahova.  Este expert conform atestatelor  emise de către Ministerul Culturii Naționale, nr 31/2003 si nr.33/2002 în Bunuri Arheologice și Documentare dar și expert în următoarele domenii ale istoriei; politica, socială, militară, culturală, religioasă, științifică, artistică, sportivă, arhivistică, numismatică, obiecte cu valoare cartografică dar și obiecte cu valoarea memorialistică. Împreună cu ceilalți autori a elaborat o serie de cărți cu tematică istorică printre care amintim Prin Noi Înșine – O istorie a liberalismului românesc și Petrol și Bombe la Ploiești.

Premierul Nicolae Ciucă s-a angajat că România va construi Autostrada Timișoara-Moravița